Timpul si viteza luminii.
mai 13th, 2012 by daciada and tagged Salierii
Timpul si viteza luminii.
Viteza luminii pe terra in mişcare.
Efectul de deviere inerţiala a luminii.
Dirijarea aparatelor spaţiale prin senzori de lumină.
Articolul de mai jos, a fost conceput ca un comentariu la articolul din UNIVERS INGINERESC, intitulat : “ Timpul, mărime masurabilă, concept,fenomen. Pentru un inginer, este greu de inţeles, cum putem accepta să descriem timpul sub atatea forme. Ma gandescnumai la analiza conceptului relativist al timpului. Dupa intelegerea noastra, timpul poate fi relativist sau clasic,dar numai intr-o forma. Sub forma clasica, timpul in viteza luminii , se scrie: t = L / [ C + V ] când C este coliniar cu V , si t = L / [ C – V ] când C si V au sensuri inverse. Sub formă relativistă, t= L / C şi este acelaşi in orice directie. Credem că o experientă, nu are permisiunea de la mama natură decât să aleagă una din două.In acest sens pledez pentru realizarea unei experiente care sa decidă in acest caz. [ 1 ]
[ 1 ] Timpul, mărime măsurabilă, cocept, fenomen.
Urmare la pag.:
Viteza luminii pe terra in mişcare.
De la Maxwel citire, aflăm că se propaga in spatiu vid cu viteza de 3 108 [ m/s], in orice sens s-ar indrepta si oriunde s-ar afla.Masurata peacis, viteza luminii este C = 299792458 [m/s]
Datorită vitezei foarte mari, măsurarea vitezei luminii s-a făcut prin metoda duplex, adică dus si intors dela o oglindă indepartată.Această metodă prezintă inconvenientul că nu poate măsura viteza luminii decât ca o viteză medie. Măsurând Viteza luminii pe terra in mişcare, nu se putea stabilii dacă viteza luminii creşte sau scade atunci când viteza terrei are acelaşi sens direct sau invers fata de viteza terrei, deoarece, ce se adaugă la dus, se scade la intors. V = [ V1 + V2 ] /2 . Dacă am cosidera creşterea sau scaderea cu X , am avea : V = [V1 + x + V2 – X] / 2 Câd astronomul danez Olaus Romer făcea prima măurăoare dintr-o singură parte a vitezei luminii prin observarea asupra intâzieri aparente ale eclipselor satelitilor lui Jupiter nu existau ceasuri pentru asemenea masuratori. Mirarea constă in faptul că nici după apariţa ceasurilor atomice,nici dupa ce metru ca etalon de lumgime s-a definit prin masurarea modrena, nu s-au realizat experienţ cu măsurarea vitezei luminii dintr-o singură parte Imi vine greu să cred că nu s-au făcut experienţe de acest fel,dar este sigur că rezultatul lor nu a ajuns până la mine.Unii spun căs-a interzis publicarea acestor date,ca să nu compromitem conceptele relatviste.Este semnificativ cazul câd un academician, la un congres international, a fost caracterizat ca lipsit de bun simt,numai pentru indrazneala de a comenta Teoria Relativitatii einsteiniene, considerata ca acceptată de intreaga comunitate stiintifică.
O exceptie a făcut Terrell,care purtand aurora de parinte al bombei cu hidrogen, a arătat ca lumea e plina de savanti care cred ca au inteles principiul comprimarii sptiului,si dilatarii timpului desi acesta nu poate fi confirmata prin măsurători experimentale..
In lucrarea mea, “Relativitatea Clasică şi Teoria Relativitaţii” [ 2 ] compar terra in miscare cu o plută ce coboară pe un râu, cu viteza V in timp ce un Căţel şi o Cioară fac curse in Aval si in Amonte pe punte cu viteza C.
Am notat viteza căţelului şi a Ciorii cu C Căţelul, care are legătură directă cu puntea, considerăm ca are mişcare balistică. In cursa Aval, văzut de pe punte va avea: t =L / C De pe punte nu se vede miscare apei si a plutei. Vazut de pe mal, avem: t = [ L + L ,V / C] / [ C + V ] = L / C [s ] De pe mal se vede viteza plutei, iar timpul cursei va fi : t = L / C todeauna acelasi.
In cursa Amonte,văzut de pe punte : t = L/C
Văzut de pe mal; t = [L – L V] /[ C – V ] = L / C [s]
In orice sens s-ar deplasa, in miscarea balistca, pe o anumita lungime L [m] se va efectua acelasi timp t [s] . Laboratorul de sub puntea corabiei lui Galilei, era primul spatiu inertialdin istorie si cupride numai miscre balitica.
Cioara care zboara peste punte, are aceiasi viteza C cu catelul, dar nu atinge puntea, şi mişcarea ei faţă de plută ii spunem, mişcare inerţială .Văzută de acasă de pe cer, timpul de strabatere a lungimii L va fi la cursa din aval : t = [L + ε] /C, unde L este sptiul puntii iar ε, este sptiul suplimentar efectuat de Cioara până ajunge la prova.
t= [ L+ ε ] / C = [ L + L[V/C]] ε = L [V /C] [m]
Văzuta de pe punte : t = L / [ C -V ] La cursa Amonte: t = [ L – τ] / C = [ L - L [V /C] [m] vazută de pe cer
t = L / [ C+ V ] Vazută de pe punte
Acelasi timp este fie vazut de pe cer fie vazut de pe punte.
t = [ L + ε ] / C = L / [C- V] [s]
t = [ L – τ ] / C = L / [ C + V ] [ s]
Terra in mişcare este similară cu pluta in miscra pe apa. Numai că pe terra cam tot ce miscă sau zboară, aparţine miscării balistice, intrucât chiar zborul lor a inceput de pe terra si se termina tot acolo.Sunt putine viteze care aparţin mişcării inertale,printre care se află deplasarea meteoritilor ce vin din spţiul exterior terrei, sau propagarea luminii.
Viteza luminii este constantă, şi are valoarea dovedita prin calcul de catre Maxwell, C = 3 108 [m/s] Ultimele masuratori au srabilit C= 299792458 [ m/s ] Pentru calcule se ia valoarea rotundă C = 3. 10 8 [ m/s]
Cum se măsoară viteza luminii dintr-o singură parte.
Lumina se comportă inerţial faţă de Terra precum Cioara faţa de pluta in mişcare.
Se monteaza 2 stâlpi verticali, A – B pe direcţia unei paralele terestre, la distanţa L [m].fig. 1
Pe linia A-B, măsurăm timpul in care lumina se propagaă in sensul spre Est, iar pe linia B-A,spre Vest. .Daca nu ar exista viteza Terrei spre E ,timpul in care lumina ar stabate lungimea L ar fi : t = L / C [s]. Daca masuratoarea s-ar face pe directia N-S.timpul ar fi tot t = L / C, deoarece nu avem viteza a terrei in acest sens. In timp ce raza de lumină strabate distantă A-B,stalpul B se deplaseaza odata cu Terrea cu ε [m] dadorita vitezei V = 300 [ m/s] – cat are terra la paralela 450. Timpul de propagare a luminii in spatiul L, va deveni : t = [ L + ε ] / C [s]
t = [ L + ε ] / C= L / [ L + L [V/C] [s] Cand C si V sunt coliniare.
t = [ L – τ ] / C = τ / C = [L – L [V/C ] [s] cand C si V au sensuri cotrare.
Ca si in cazul experimentului cu Cioara ce zboară peste plută, din relativitatea clasică, timpul de propagare nu se schimbă, când lumina este vazuta din alt sptiu inerţial.
Pentru masurarea vitezei pe terra in mişcare,se foloseşte o raza de lumina cu sensul catre Est,emisa de o lampa laser in aer, care se propaga cu viteza C = 3 108 [m/s], viteza care nu ţine seama de viteza izvorului luminos.
Viteza de rotaţie a terrei, la paralela 450 este Vr = 3. 10 2 [ m/s ], intodeauna spre Est. fig. 2.
t = [ L + ε ] / C = [ L + L [V/C]/ C [s]
C = 3 108 [m /s ]
V = 3 10 2 [ m/s ]
Calculul optim al lungimii L
L/C + ε /C = L / C – V
L / C-V – L /C = ε /C care este cresterea timpului datorita vitezei terrei.si depinde de performanţa ceasului de măsurare.care poate fi cosideratat 10-9 [ s]
Viteza de rotatie Vr = 300 [m/s] are intodeauna sensul spre Est,dar poate fi masurata numai la orele 6 00 si 18 00.cand viteza de revolutie devin perpendiculare pe suprafata terrei.Fiind viteza cea mai mica, necesită si lungimea traseului cea mai mare. Toate măsuratorile se pot executa cu acesta instalatie. Lungimea mare a traseului,de 300 kM, se pare că este cauza pentru care nu s-a folosit această masuratoare in scopuri industriale.
Viteza de Revolutie,reprezinta miscarea in jurul soarelui, si are VR = 3 . 10 4 [ m/s] la orele 0 [ 24] 00, are sensu spe Est iar la orele 1200are sensul spre Vest.
Viteza de calcul a terrei la orele 2400 va fi V = VR + Vr = 30000 + 300 = 30300 [m/s] si este coliniara cu C
La orele 1200 viteza de calul a terrei va fi:
V= _-VR + Vr¬ = – 30000 + 300= 30300 [m/s]
Lumina este emisă de o lampă laser sub forma a două spoturi parlele. fig. 3 Primul spot ajunge la un paravan amplasat la capatul A al traseului prevazut cu o camera de luat vederi TV,care la atigerea luminii da nastere unui semnal electric.
Instalatia este prevazuta cu doua computere, avand fiecare cate un ceas atomic . Cele doua casuri vor fi pornite si sincronizate in acelasi loc, dupa care unul se va monta la capatul A iar celalalt se va transporta si monta la apatul B, fig. 3 Primul spot ajuns la camera TV, A, va crea un semnal electric , care care ajungand in omputerul A, va citi si inregistra momentul la care se gaseste ceasul A. Aceasta inregistrare va fi transmisa mai tarziu la un computer central unde se va compara cu valoarea sosita din B.Al doilea semnal luminos, va ajunge capatul B, la panoul cu camera TV, care va crea semnalul electric, si va determina inregistrarea timpului in B se va trimite la computerul central,unde se va inregistra timpul de transmitere a spotului intre A si B, pe lungimea L
Se asteaptă ca, prin rotaţia terrei,instalaţia să ajungă in urmatorul timp de msurare fig. 3
Rolul principal al acestori masuratori este de a demonstra ca viteza luminii , desi se propaga cu constanta C, da nastere unor valori de timp diferite din cauza vitezei terrei.Experirnta arata că se poate demonstra miscarea terrei, cu mijloace de laborator, ceace a incercat sa faca si experientele lui Michelson si Morley.
In articolul meu, “ Cu privire la rezultatul negativ al experientei lui Michelson,” [ 3 ] am aratat unele din cauzele care au determinat acest rezultat. Pe atunci nu exista masuratoarea vitezei luminii dintr-o singura parte, iar ei aveau nevoie de ea cand foloseau formulele,de la masurarea dute-vino. S-a simulat propagarea spotului perpendicular,cu o barca ce trece un rau, unde apa deviaza barca de la mersul perpendicular pe mal. Lumina, ca vector inertial,nu este influentata de viteza Pamantului..In plus, la mscarea dute- vino a unei barci pe un rau,a fost considerat podul [ spatiul ] fix, iar timpul t = L / C – V + L / C+ V] care da un alt rezultat fata de cel considerat pe o Pluta in miscare, unde t = L + L [V/C] / C + [ L – L [V /C] care este similar cu propagarea luminii fata de Pamant. Aceasta gresala i-a facut pe experimentatrri sa introduca in calcule termenul : [ 1- V2 . C2 ] ½ care a stat si la baza transformarilor Lorentz. mai tarziu si la bazele teoretice ale Teoriei Relativitatii. In toiul discutilor despre cauzele rezultatului negativ,Scotianul Fritzgelald, a lansat ideia ca orice corp care se deplaseaza prin eter, cu viteza V, va suferii o cotractie cu marimea : [ 1 = V2 / C 2 ] ½. George Gamov, in “BIOGRAFIA FIZICII”la pag. 206, Aproape imediat, olandezul H. A. Lorentz.a conceput o lucrare de fizia, bine matematizata, facea niste tansformari, care sa puna de acord rezultatul lui Michelson si parerea lui Frtitzgerald, in care arata ca ca timpul de propagare a luminii intr-un spatiu L, va fi acelasi indiferent in ce sens ar fi orientet. Se respecta o cerinta relativista ca timpul de propagare intre doi pereti, la dus si intors sa fie intodeuna egal, astfel incat sa nu ne putem da seama despre deplasarea corabiei.
George Gamov, in “BIOGRAFIA FIZICII”la pag. 206, Afirma ca; “ Atat Lorentz cat si toti fizicienii timpului au cosiderat lucrarea mai mult sau mai putin niste amuzamente speculatii matematice. Einstein a fost primul care a inteles ca transformarile Lorentz corespund de fapt realitatii stiintifice si cer o foarte serioasa schimbare,”In realitate,se aducea luimna din categoria de vector inertial,in categoria miscarilor balistice.Repet ca miscarea balistica se caracterizeaza prin formulele: [ L + L V / C] / C + V = L/C si [ L – L V/ C] ./ [ C – V ] = L / C pe cand miscarea inertiala se caracterizeaza prin formulele: [ L +ε ] / C si { L – τ ] /C care au vlori diferite la cursele din Aval si Amonte.
Nu este greu sa ne inchipuim ca si propunerea lui Fritzgerald putea constitui o sursa de amuzament a fizicienilor Mesajul putea fi ca matematica poate imbraca in haina stiintei, orice bizarerie.,Oare de Mincowsky s-a mai amuzat cineva cand a imbracat Teoria Relativitatii intr-o matematica superioara, greu de urmarit la vremea lui,aducand conceptul de “ spatiu-timp” si declara sus si tare ca a venit vremea sa aruncam la lada de gunoi a istoriei conceptul de spatiu si timp.? Numai Einstein a facut o gluma pe seama lui :
“ Pană acum credeam ca am inteles foarte bine, Teoria Relativitatii, dar de cand Minkovsky matematizat-o, nici eu nu mai inteleg nimic din ea.”
Mai notez si un raspuns amuzant dat de Einstein, unei ziariste care voia sa inteleaga Teoria Relativitatii: “ Cand stau de vorba cu o persoana frumoasa ca Dvs, o ora mi se pare un minut, dar cand vorbesc cu o persoana dezagreabila, o ora mi se pare un an.”
Yuly Zagiansky, cercetator actual in Paris,demonstreaza altfel greselile lui Michelson,dar nu uita sa caracterizeze aceasta experienta care ca si Teoria Relativitatii,se inscriu ca cele mai mari aberatii ale secolului XX. [ 4 ]
In articolul meu: “Istoria ultrascurta a Teoriei Relativitatii,” [ 5 ] sugeram cercurilor de Fizica să initieze o cercetare stiintifica asupra istorie acestei lucrări., cercetand in arhive articolele apărute in tema. Aceasta, deoarece fara a avea prea multe dovezi,am convingerea ca aceasta istorie se impatre in doua etape diferite: Una la inceput, când a uimit lumea, vorbind despre dilatarea timpului si contractia spatului,când lumea credea ca intr-o noua religie, care promite prelungirea vietii, şi colonizarea spatiului,ca si realizarea maşinii timpului,care sa te transporte fie in trecut, in istorie, fiein viitor in lumea de maine.Longevin, a scris clar, ca daca un om va pleca intr-o calatorie cu racheta, cand se va intoarce dupa un curt timp, va gasi pe fratele sau geaman, bătran albit si in pragul mortii.Aceasi parere o aveau majoritatea fizicienilor, inclusiv Einstein. A doua etapa, Einstein insusi, a renunţat la conceptul de dilatare cocreta a timpului,aratând ca timpul si spatiul cocret fizic, se masoara numai la fata locului, iar dlatarea se vede numai daca privim miscarea din alt spatiu inertial.In aceasta ultima ipostaza, gemenii lui Longevin, deveneau un paradox: Cel din racheta, il vedea pe fratele sau de pa terra cum inbatraneste, in vreme ce el ramane tanar, iar cel de pe terra, il vede pe cel din racheta inbatranind, pe cand el ramane tanar.Nimeni nu poate spune, care inbatraneste mai intai, si cum vor arata cind se vor intalnii. Concluzia este că fiecăruia, numai i se pare ca-l vede pe celălalt inbatrânind.Pentru asemenea păreri nimeni nu va fi uimit, cel mult va zice: O fi si asa. In articolul : “ Un experiment gandit” , [ Ein Gedankene experiment] unde vorbeste despre sincronizarea ceasurilor in doua trenuri paralele, einstein măsoară timpul nedilatat in primul tren , iar calatorii din al dotlea tren, in [ alt spatiu inertial] văd timpul dilatat.Intorcandu-ne la pluta noastra din { 1} observam că Cioara,care zboara peste pluta, similara cu lumina pe terrea, strabate aceiasi lungime fie ca este vazuta de pe punte sau din aer.Concluzia este clara: Dilatarea timpului nu are loc nici cand este privita din alt spatiu inertial.Parerea ca acest efect se produce, vine de la transformarile lui Lorentz,care evidnt sunt false.
In timpul istoriei, multi au declart ca au experimentat si au dovedit ca Einstein avea dreptate.Intre acestia se afla si doi piloti americani care , dupa razboi, au zburat in sensuri diferite cu niste avioane supersonice,si au masurat dilatarea timpului.Pentru ei ca si pentru toti confratii lor, avem un singur raspuns: S-o mai faca odata ca sa vedem si noi. Si ar fi bine s-o faca aum,inainte de atestarea masurarii luminii dintr-o singura parte, si a efectului de deviere inertiala a luminii.Pentru ca acesti “ eroi” care cred ca si-au sacrifict onoarea , mintind pentru salvarea stiintei, in momentul cand vor simţii ca teoria se clatina,vor fi primii care vor arunca cu pietre in memoria savantului Einstein, respectand legea naturala a Javrekor.
Multi au spus ca bomba atomica,a fost realizata folosindu-se formula lui Einstein, E = m C2.. Gamov, spune ca afirmatia este falsa.Totusi, Einstein, recunoscut ca mare prsonalitate stiintifica,afost delegat de comunitatea stiintifica, sa-l convinga pe Presedintele Roosvelt, ca Nemtii pot realiza bomba.In ce priveste formula in sine, se porneste de la un asa zis defect de masa, care nu s-a dovedit experimental,si nu se stie daca se va putea dovedi.
Problema renuntarii la coceptele relativiste nu este asa de usoara,deoarece ea s-a introdus in foatre multe formule stiintifice.Cursul de electricitate de la Universitatea Berkely, pretindea ca fiecare formula sa fie analizata prin invariantul relativist.
Deocamdata efectul de masurare al luminii dintr-o sigura parte,si efectul de deviere inertiala a lminii, sunt in faza de ipoteza. Orice ipoteza poate fi confirmata sau respinsa. In cazul negativ, vom declara si noi ca altii, ca Einstein a avut dreptate, dar o vom spune cu dovezi, ceace inseamna ca cercetarea de atestare a avut succes.
Teoria Relativitatii, face parte din istorie, iar noi nu putem modifica istoria, cel mult o vom comenta dupa regulile zilei.
Pana atunci trebuie totus sa rezolvam problemele di chestionarul urmator, cu privire la viteza luminii. [ 6 ]
Viteza Luminii.
Intrebari de baza:
1. Viteza luminii s-a masurat prin metoda dus si intors, dela o oglinda indepartata.Stie cineva dece nu s-au facut experiente de masurare a vitezei luminii dintr-o singura parte?
2. Daca s-au facut de ce nu se publica rezultatul Depinde acest rezultat de unghiul facut de sensul vitezei luminii si si sensul vitezei observatoruli.
3. Daca avem doua puncte pe Pamant A si B,de lungime L[m]si in fiecare punct exista cate o camara TV si cate un computer sincronizat,care inregistreaza momentul cand lumina ajunge la camera,se va inregistra timpul de propagare intre cele doua puncte, amplasate pe directia vitezei Pamantuli E V . timpul de propagare a luminii va fi acelasi la rasaritul soarelui.ca si la apusul lui.? Daca razele soarelui de dimineata intra in punctul punctul A si strabat distanta L [A B ,] catre est, ce timp va rezulta ? Dar daca punctele A B se amplaseaza pe directia N S ce timp va rezulta?
4. Concret, timpul de propagare intre A si B, va fi:
- t = L / C [s], sau t1 = [L – ε] / C = L / [ C –V ] [s]
- t 2 = [ L –τ ] / C = L / [ C + V ] [s] si pentru care cazuri ?
6 In cazul cand timpul este diferit,mai putem aplica transformarile Lorentz.?
7 Daca puntele A B sunt amplasate pe directia N S iar prin punctul B trece linia vitezei Pamantului cu sensul spre E,va avea loc o deviatie inertiala a luminii catre Vest? Punctul B se va deplasa in timpul t,intr-un punct B’, iar lumina va ajunge in B, care este deplasat spre V cu distanta: X [m] = L / [ V /C ] [m]..
8 Daca de pe pamant vedem si masuram deplasarea inertiala a luminii,inseamna ca putem masura prin ea, viteza Pamantului, asa cum n-a reusit sa o faca experirnta lui Michelson.
9 Daca devierea inertiala a luminii este atestata,putem sa consideram Spatiul Absolut , clasic,si puten realiza dirijarea aparatelor spatiale fara vizibilitate.
10 Cred ca la cercurile de Fizica,studentii pot realiza aceste masuratori cu aparatura existenta.Cine vrea sa realizeze experienta poate apela la mine si-i voi prezenta niste inventii.
Astept sa fiu solicitat.
ing. Dumitru Vochescu din Craiova.
Efectul de deviere inerţială a luminii.
Efectul de deviere inerţială a luminii are aceasi sorginte cu măsurarea vitezei luminii dintr-o singura parte.Are insa avantajul că are o aplcatie in stiinta si tenica. O raza de lumina ce se propaga in spatiu, respecta toate legie luminii,: Se propaga cu viteza constanta C = 3.108 [ m/s]. Nu tine seama de viteza izvorului luminos.
Se propaga in linie dreapta
Dacă o raza de lumină ce se propaga intr-un spatiu inerţial,cade perpendicular pe pe o linie a spatiului ce se deplaseaza cu viteza V, fig. 4 vom putea pune in evidenta efectul de deviere inerţială..
Lumina va parcrge sptiul A -B ,de lungime L [m] intr-un timp t = L / C in acest timp spatiul s-a depasat in sensul luiV, cu o distanta X = V t = L V / C [m] iar punctele A B se muta in A’ B’. Acesta marime se poate vedea si măsura de catre observatorul din Spatiul A B . Spatiul X = B’ B [ m] se va numii deplasare inertială,si se va forma in spatiul invers vitezei V.Deplasarea se va măsura cu unitati de lungime [ m ] si va fi mai usor de măsurat decat creşterea vitezei luminii. Daca vom cosidera V = VR¬ = vteza de revolutie a terrei, V = 3 104 [ m/s ] iar L = 1000 [m] va reveni X = L 10 -4 [m]. = 10 -1 [m] = 100 [mm] daca vom lua V = V r = 3 10 2 [m] vom avea X = L 10 – 6 [ m] = 1 000 10 – 6 [m] = 10 – 3 [ m] = 1 mm.
Daca raza de lungime L va fi supusa unei reflexii intre nişte oglinzi paralele,fig.5, dupa n reflexii lungimea ei va devenii L’ = n L iar X’ = n X [m]
Acest avantaj, face posibila folosirea efectului de deviere inerţială,la măsurarea vitezei de zbor al aparatelor spatiale,si la dirijarea lor eficienta.
De retinut: L=10 [m] X = 1 [mm] pentru VR = 3 104 [m/s]
Trebuie avut in vedere ca raza de lumina , in timpul propagarii prin aer,va suferii si o delalasare laterala mecanica,datorita trecerii prin aer, care are coeficientul de refractie ceva mai mare ca spatiul vid.Aceasta deplasare este realizata in sensul vitezei terrei, se poate calcula cu precizie, si este mult mai mic decat deplasarea inerţială.
Dirijarea aparatelor spatiale cu senzori de lumină.
Dirijarea aparatelor spatiale cu senzori de lumină,se bazează pe masurarea vitezei luminii prinn efectul de deviere inerţială.Lumina işi păstreaza direcţia in spatiul considerat absolut, si orice miscare se raporteaza la ea.Toate mişcările sunt memorate in memoria computerului, şi sunt prelucrate pentru a servi la comanda motoarelor de actionare. In spatiul din aprpropierea terrei,viteza luminii si vitezele terrei devin repere de control faţa de viteza aparatului spaţial.Aceste repere ne permit să cunoaştem in orice moment poziţia geografica si altitudinea,din cunoasterea in fiecare moment, a valorilor vitezei de revoluţie si a vitezei de rotaţie.După ce aparatul a iesit din spaţiul de influenţă al terrei,se va raporta numai viteza proprie a aparatuluila pozitia fixa a spatiului absolut in care se menţine lumina.
In baza acestei ipoteze, am propus o inventie pentru dirijarea aparatelor spatiale.Cei de la OSIM, mi-au respins-o intrucât efectul de deviere inerţiala nu este atestat. Cum stiam ca tara noastra este inpinzita de de centre de implementare a inventiilor, si incubatoare deinventii,am apelat la un astfel de centru din Bucuresti, care apartinea chiar de OSIM.Le-am explicat ca experienta ar fi foarte simpla,cerandu-le sa mi spuna unde s-ar putea face, si ce conditiiar trebui sa indeplineasca pentru atestare. Am primit un raspuns clar, si concis; “ Nu stim, nu suntem obligati sa realizam machete.” [ 7 ]
Am apelat la facultatea de Fizica in vederea experientei [ 8 ]Domnul secretar stiintific al facultatii,, asrazi Decan, a facut un apel la niste cunoscuti,rugandu-i sa ia legatura cu mine daca sunt interesati.Unul singur ma contactat telefonic,care s-a aratat amabil, dar mi-a comunicat ca este foarte greu de facut experiente. Am cerut sa apeleze la studentii din cercurile de fizica,dar spune ca orice cercetare trebuie aprobată de conducere, si aceasta se obtine foarte greu. Intre noi fie vorba, eu nu cred ca “ ne scaldam chiar in aşa baltă birocratică.”
Am apelat si la ANCS, forul stiintific superior din Romania, cu intrebarea, “ cine mi poate spune ce sa fac.? “ [ 9 ] Am primirt raspunsul ca s-a apelat la 3 intreprinderi prestigioase din Romana,care-mi vor comunica opiniile cu privire la ipoteza mea. N-am primit nici-un raspuns, si sunt in mare dilema: – ori intreprinderile nu le-a raspuns nimic, si atunci nu mai sunt autoritate, ori lea raspuns dar dar nu au gasit de cuviinta sa ma anuntesi atunci e greu sa mai cred ceva.
Rămân in continuare in căutarea unui partener cu care să realizez cercetarea, să pot realiza dirijarea apatatelor spatiale, sau să pot dovedii miscarea terrei,respectiv sa dovedesc falsitatea conceptelor relativiste.
Cu privire la cercetari recente,Domnul prf. Tudor de la NIPNE; mi a trimis opinia Domnului SELIERI de la universitatea din Bari.care se incheie cu indemnul: EXPIMATI-VA LIBER OPINIA: [ 9 a ].
Pacat ca timpul trece repede, merg pe 80 de ani, si nu stiu daca voi avea noroc.sa realizez si inventiile. [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] [ 14 ]
Numai cine cauta , găseşte, numai cine incearcă reuşeşte.
ing. Dumitru VOCHESCU
Anexe: Completari si bibliografie
[ 1 ] Timpul
[ 2 ] Relativitatea Clasică şi Teoria Relativităţii
[ 3 ] Cu privire la rezultatul negativ al experientei lui Michelson
[ 4 ] Spatiul absolut. Zagyansky Yuly
[ 5 ] Istoria ultrascurta a Teoriei Relativitatii
[ 6 ] Intrebari despre viteza luminii
[ 7 ]Incubatorul de inventii:
[ 8 ] unibuc
[ 9 ] ANCS Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.
[ 9a ] SALIERI din Bari.
INVENŢII DE EPERIMENTAT
[ 10 ] Mişcarea balistică şi inerţială
[ 11 ] Devierea inerţială a luminii.
[ 12 ] Măsurarea unisens a vitezei luminii.
[ 13 ] Aparat de măsurare a vitezei.
[ 14 ] Măsurarea vitezelor terrei
10
.Aştept propuneri de colaborare.
ing. D .Vochescu
Posted in Diverse | No Comments »