daciada – ing. Dumitru VOCHESCU

Timpul si viteza luminii.
Viteza luminii pe terra in mişcare.
Efectul de deviere inerţiala a luminii.
Dirijarea aparatelor spaţiale prin senzori de lumină.
Articolul de mai jos, a fost conceput ca un comentariu la articolul din UNIVERS INGINERESC, intitulat : “ Timpul, mărime masurabilă, concept,fenomen. Pentru un inginer, este greu de inţeles, cum putem accepta să descriem timpul sub atatea forme. Ma gandescnumai la analiza conceptului relativist al timpului. Dupa intelegerea noastra, timpul poate fi relativist sau clasic,dar numai intr-o forma. Sub forma clasica, timpul in viteza luminii , se scrie: t = L / [ C + V ] când C este coliniar cu V , si t = L / [ C – V ] când C si V au sensuri inverse. Sub formă relativistă, t= L / C şi este acelaşi in orice directie. Credem că o experientă, nu are permisiunea de la mama natură decât să aleagă una din două.In acest sens pledez pentru realizarea unei experiente care sa decidă in acest caz. [ 1 ]
[ 1 ] Timpul, mărime măsurabilă, cocept, fenomen.
Urmare la pag.:

Viteza luminii pe terra in mişcare.
De la Maxwel citire, aflăm că se propaga in spatiu vid cu viteza de 3 108 [ m/s], in orice sens s-ar indrepta si oriunde s-ar afla.Masurata peacis, viteza luminii este C = 299792458 [m/s]
Datorită vitezei foarte mari, măsurarea vitezei luminii s-a făcut prin metoda duplex, adică dus si intors dela o oglindă indepartată.Această metodă prezintă inconvenientul că nu poate măsura viteza luminii decât ca o viteză medie. Măsurând Viteza luminii pe terra in mişcare, nu se putea stabilii dacă viteza luminii creşte sau scade atunci când viteza terrei are acelaşi sens direct sau invers fata de viteza terrei, deoarece, ce se adaugă la dus, se scade la intors. V = [ V1 + V2 ] /2 . Dacă am cosidera creşterea sau scaderea cu X , am avea : V = [V1 + x + V2 – X] / 2 Câd astronomul danez Olaus Romer făcea prima măurăoare dintr-o singură parte a vitezei luminii prin observarea asupra intâzieri aparente ale eclipselor satelitilor lui Jupiter nu existau ceasuri pentru asemenea masuratori. Mirarea constă in faptul că nici după apariţa ceasurilor atomice,nici dupa ce metru ca etalon de lumgime s-a definit prin masurarea modrena, nu s-au realizat experienţ cu măsurarea vitezei luminii dintr-o singură parte Imi vine greu să cred că nu s-au făcut experienţe de acest fel,dar este sigur că rezultatul lor nu a ajuns până la mine.Unii spun căs-a interzis publicarea acestor date,ca să nu compromitem conceptele relatviste.Este semnificativ cazul câd un academician, la un congres international, a fost caracterizat ca lipsit de bun simt,numai pentru indrazneala de a comenta Teoria Relativitatii einsteiniene, considerata ca acceptată de intreaga comunitate stiintifică.

O exceptie a făcut Terrell,care purtand aurora de parinte al bombei cu hidrogen, a arătat ca lumea e plina de savanti care cred ca au inteles principiul comprimarii sptiului,si dilatarii timpului desi acesta nu poate fi confirmata prin măsurători experimentale..
In lucrarea mea, “Relativitatea Clasică şi Teoria Relativitaţii” [ 2 ] compar terra in miscare cu o plută ce coboară pe un râu, cu viteza V in timp ce un Căţel şi o Cioară fac curse in Aval si in Amonte pe punte cu viteza C.
Am notat viteza căţelului şi a Ciorii cu C Căţelul, care are legătură directă cu puntea, considerăm ca are mişcare balistică. In cursa Aval, văzut de pe punte va avea: t =L / C De pe punte nu se vede miscare apei si a plutei. Vazut de pe mal, avem: t = [ L + L ,V / C] / [ C + V ] = L / C [s ] De pe mal se vede viteza plutei, iar timpul cursei va fi : t = L / C todeauna acelasi.
In cursa Amonte,văzut de pe punte : t = L/C
Văzut de pe mal; t = [L – L V] /[ C – V ] = L / C [s]
In orice sens s-ar deplasa, in miscarea balistca, pe o anumita lungime L [m] se va efectua acelasi timp t [s] . Laboratorul de sub puntea corabiei lui Galilei, era primul spatiu inertialdin istorie si cupride numai miscre balitica.
Cioara care zboara peste punte, are aceiasi viteza C cu catelul, dar nu atinge puntea, şi mişcarea ei faţă de plută ii spunem, mişcare inerţială .Văzută de acasă de pe cer, timpul de strabatere a lungimii L va fi la cursa din aval : t = [L + ε] /C, unde L este sptiul puntii iar ε, este sptiul suplimentar efectuat de Cioara până ajunge la prova.
t= [ L+ ε ] / C = [ L + L[V/C]] ε = L [V /C] [m]
Văzuta de pe punte : t = L / [ C -V ] La cursa Amonte: t = [ L – τ] / C = [ L - L [V /C] [m] vazută de pe cer
t = L / [ C+ V ] Vazută de pe punte
Acelasi timp este fie vazut de pe cer fie vazut de pe punte.
t = [ L + ε ] / C = L / [C- V] [s]
t = [ L – τ ] / C = L / [ C + V ] [ s]
Terra in mişcare este similară cu pluta in miscra pe apa. Numai că pe terra cam tot ce miscă sau zboară, aparţine miscării balistice, intrucât chiar zborul lor a inceput de pe terra si se termina tot acolo.Sunt putine viteze care aparţin mişcării inertale,printre care se află deplasarea meteoritilor ce vin din spţiul exterior terrei, sau propagarea luminii.
Viteza luminii este constantă, şi are valoarea dovedita prin calcul de catre Maxwell, C = 3 108 [m/s] Ultimele masuratori au srabilit C= 299792458 [ m/s ] Pentru calcule se ia valoarea rotundă C = 3. 10 8 [ m/s]
Cum se măsoară viteza luminii dintr-o singură parte.
Lumina se comportă inerţial faţă de Terra precum Cioara faţa de pluta in mişcare.
Se monteaza 2 stâlpi verticali, A – B pe direcţia unei paralele terestre, la distanţa L [m].fig. 1
Pe linia A-B, măsurăm timpul in care lumina se propagaă in sensul spre Est, iar pe linia B-A,spre Vest. .Daca nu ar exista viteza Terrei spre E ,timpul in care lumina ar stabate lungimea L ar fi : t = L / C [s]. Daca masuratoarea s-ar face pe directia N-S.timpul ar fi tot t = L / C, deoarece nu avem viteza a terrei in acest sens. In timp ce raza de lumină strabate distantă A-B,stalpul B se deplaseaza odata cu Terrea cu ε [m] dadorita vitezei V = 300 [ m/s] – cat are terra la paralela 450. Timpul de propagare a luminii in spatiul L, va deveni : t = [ L + ε ] / C [s]
t = [ L + ε ] / C= L / [ L + L [V/C] [s] Cand C si V sunt coliniare.
t = [ L – τ ] / C = τ / C = [L – L [V/C ] [s] cand C si V au sensuri cotrare.
Ca si in cazul experimentului cu Cioara ce zboară peste plută, din relativitatea clasică, timpul de propagare nu se schimbă, când lumina este vazuta din alt sptiu inerţial.
Pentru masurarea vitezei pe terra in mişcare,se foloseşte o raza de lumina cu sensul catre Est,emisa de o lampa laser in aer, care se propaga cu viteza C = 3 108 [m/s], viteza care nu ţine seama de viteza izvorului luminos.
Viteza de rotaţie a terrei, la paralela 450 este Vr = 3. 10 2 [ m/s ], intodeauna spre Est. fig. 2.
t = [ L + ε ] / C = [ L + L [V/C]/ C [s]
C = 3 108 [m /s ]
V = 3 10 2 [ m/s ]
Calculul optim al lungimii L
L/C + ε /C = L / C – V
L / C-V – L /C = ε /C care este cresterea timpului datorita vitezei terrei.si depinde de performanţa ceasului de măsurare.care poate fi cosideratat 10-9 [ s]

Viteza de rotatie Vr = 300 [m/s] are intodeauna sensul spre Est,dar poate fi masurata numai la orele 6 00 si 18 00.cand viteza de revolutie devin perpendiculare pe suprafata terrei.Fiind viteza cea mai mica, necesită si lungimea traseului cea mai mare. Toate măsuratorile se pot executa cu acesta instalatie. Lungimea mare a traseului,de 300 kM, se pare că este cauza pentru care nu s-a folosit această masuratoare in scopuri industriale.
Viteza de Revolutie,reprezinta miscarea in jurul soarelui, si are VR = 3 . 10 4 [ m/s] la orele 0 [ 24] 00, are sensu spe Est iar la orele 1200are sensul spre Vest.
Viteza de calcul a terrei la orele 2400 va fi V = VR + Vr = 30000 + 300 = 30300 [m/s] si este coliniara cu C
La orele 1200 viteza de calul a terrei va fi:
V= _-VR + Vr¬ = – 30000 + 300= 30300 [m/s]
Lumina este emisă de o lampă laser sub forma a două spoturi parlele. fig. 3 Primul spot ajunge la un paravan amplasat la capatul A al traseului prevazut cu o camera de luat vederi TV,care la atigerea luminii da nastere unui semnal electric.
Instalatia este prevazuta cu doua computere, avand fiecare cate un ceas atomic . Cele doua casuri vor fi pornite si sincronizate in acelasi loc, dupa care unul se va monta la capatul A iar celalalt se va transporta si monta la apatul B, fig. 3 Primul spot ajuns la camera TV, A, va crea un semnal electric , care care ajungand in omputerul A, va citi si inregistra momentul la care se gaseste ceasul A. Aceasta inregistrare va fi transmisa mai tarziu la un computer central unde se va compara cu valoarea sosita din B.Al doilea semnal luminos, va ajunge capatul B, la panoul cu camera TV, care va crea semnalul electric, si va determina inregistrarea timpului in B se va trimite la computerul central,unde se va inregistra timpul de transmitere a spotului intre A si B, pe lungimea L
Se asteaptă ca, prin rotaţia terrei,instalaţia să ajungă in urmatorul timp de msurare fig. 3
Rolul principal al acestori masuratori este de a demonstra ca viteza luminii , desi se propaga cu constanta C, da nastere unor valori de timp diferite din cauza vitezei terrei.Experirnta arata că se poate demonstra miscarea terrei, cu mijloace de laborator, ceace a incercat sa faca si experientele lui Michelson si Morley.
In articolul meu, “ Cu privire la rezultatul negativ al experientei lui Michelson,” [ 3 ] am aratat unele din cauzele care au determinat acest rezultat. Pe atunci nu exista masuratoarea vitezei luminii dintr-o singura parte, iar ei aveau nevoie de ea cand foloseau formulele,de la masurarea dute-vino. S-a simulat propagarea spotului perpendicular,cu o barca ce trece un rau, unde apa deviaza barca de la mersul perpendicular pe mal. Lumina, ca vector inertial,nu este influentata de viteza Pamantului..In plus, la mscarea dute- vino a unei barci pe un rau,a fost considerat podul [ spatiul ] fix, iar timpul t = L / C – V + L / C+ V] care da un alt rezultat fata de cel considerat pe o Pluta in miscare, unde t = L + L [V/C] / C + [ L – L [V /C] care este similar cu propagarea luminii fata de Pamant. Aceasta gresala i-a facut pe experimentatrri sa introduca in calcule termenul : [ 1- V2 . C2 ] ½ care a stat si la baza transformarilor Lorentz. mai tarziu si la bazele teoretice ale Teoriei Relativitatii. In toiul discutilor despre cauzele rezultatului negativ,Scotianul Fritzgelald, a lansat ideia ca orice corp care se deplaseaza prin eter, cu viteza V, va suferii o cotractie cu marimea : [ 1 = V2 / C 2 ] ½. George Gamov, in “BIOGRAFIA FIZICII”la pag. 206, Aproape imediat, olandezul H. A. Lorentz.a conceput o lucrare de fizia, bine matematizata, facea niste tansformari, care sa puna de acord rezultatul lui Michelson si parerea lui Frtitzgerald, in care arata ca ca timpul de propagare a luminii intr-un spatiu L, va fi acelasi indiferent in ce sens ar fi orientet. Se respecta o cerinta relativista ca timpul de propagare intre doi pereti, la dus si intors sa fie intodeuna egal, astfel incat sa nu ne putem da seama despre deplasarea corabiei.
George Gamov, in “BIOGRAFIA FIZICII”la pag. 206, Afirma ca; “ Atat Lorentz cat si toti fizicienii timpului au cosiderat lucrarea mai mult sau mai putin niste amuzamente speculatii matematice. Einstein a fost primul care a inteles ca transformarile Lorentz corespund de fapt realitatii stiintifice si cer o foarte serioasa schimbare,”In realitate,se aducea luimna din categoria de vector inertial,in categoria miscarilor balistice.Repet ca miscarea balistica se caracterizeaza prin formulele: [ L + L V / C] / C + V = L/C si [ L – L V/ C] ./ [ C – V ] = L / C pe cand miscarea inertiala se caracterizeaza prin formulele: [ L +ε ] / C si { L – τ ] /C care au vlori diferite la cursele din Aval si Amonte.
Nu este greu sa ne inchipuim ca si propunerea lui Fritzgerald putea constitui o sursa de amuzament a fizicienilor Mesajul putea fi ca matematica poate imbraca in haina stiintei, orice bizarerie.,Oare de Mincowsky s-a mai amuzat cineva cand a imbracat Teoria Relativitatii intr-o matematica superioara, greu de urmarit la vremea lui,aducand conceptul de “ spatiu-timp” si declara sus si tare ca a venit vremea sa aruncam la lada de gunoi a istoriei conceptul de spatiu si timp.? Numai Einstein a facut o gluma pe seama lui :
“ Pană acum credeam ca am inteles foarte bine, Teoria Relativitatii, dar de cand Minkovsky matematizat-o, nici eu nu mai inteleg nimic din ea.”
Mai notez si un raspuns amuzant dat de Einstein, unei ziariste care voia sa inteleaga Teoria Relativitatii: “ Cand stau de vorba cu o persoana frumoasa ca Dvs, o ora mi se pare un minut, dar cand vorbesc cu o persoana dezagreabila, o ora mi se pare un an.”
Yuly Zagiansky, cercetator actual in Paris,demonstreaza altfel greselile lui Michelson,dar nu uita sa caracterizeze aceasta experienta care ca si Teoria Relativitatii,se inscriu ca cele mai mari aberatii ale secolului XX. [ 4 ]
In articolul meu: “Istoria ultrascurta a Teoriei Relativitatii,” [ 5 ] sugeram cercurilor de Fizica să initieze o cercetare stiintifica asupra istorie acestei lucrări., cercetand in arhive articolele apărute in tema. Aceasta, deoarece fara a avea prea multe dovezi,am convingerea ca aceasta istorie se impatre in doua etape diferite: Una la inceput, când a uimit lumea, vorbind despre dilatarea timpului si contractia spatului,când lumea credea ca intr-o noua religie, care promite prelungirea vietii, şi colonizarea spatiului,ca si realizarea maşinii timpului,care sa te transporte fie in trecut, in istorie, fiein viitor in lumea de maine.Longevin, a scris clar, ca daca un om va pleca intr-o calatorie cu racheta, cand se va intoarce dupa un curt timp, va gasi pe fratele sau geaman, bătran albit si in pragul mortii.Aceasi parere o aveau majoritatea fizicienilor, inclusiv Einstein. A doua etapa, Einstein insusi, a renunţat la conceptul de dilatare cocreta a timpului,aratând ca timpul si spatiul cocret fizic, se masoara numai la fata locului, iar dlatarea se vede numai daca privim miscarea din alt spatiu inertial.In aceasta ultima ipostaza, gemenii lui Longevin, deveneau un paradox: Cel din racheta, il vedea pe fratele sau de pa terra cum inbatraneste, in vreme ce el ramane tanar, iar cel de pe terra, il vede pe cel din racheta inbatranind, pe cand el ramane tanar.Nimeni nu poate spune, care inbatraneste mai intai, si cum vor arata cind se vor intalnii. Concluzia este că fiecăruia, numai i se pare ca-l vede pe celălalt inbatrânind.Pentru asemenea păreri nimeni nu va fi uimit, cel mult va zice: O fi si asa. In articolul : “ Un experiment gandit” , [ Ein Gedankene experiment] unde vorbeste despre sincronizarea ceasurilor in doua trenuri paralele, einstein măsoară timpul nedilatat in primul tren , iar calatorii din al dotlea tren, in [ alt spatiu inertial] văd timpul dilatat.Intorcandu-ne la pluta noastra din { 1} observam că Cioara,care zboara peste pluta, similara cu lumina pe terrea, strabate aceiasi lungime fie ca este vazuta de pe punte sau din aer.Concluzia este clara: Dilatarea timpului nu are loc nici cand este privita din alt spatiu inertial.Parerea ca acest efect se produce, vine de la transformarile lui Lorentz,care evidnt sunt false.
In timpul istoriei, multi au declart ca au experimentat si au dovedit ca Einstein avea dreptate.Intre acestia se afla si doi piloti americani care , dupa razboi, au zburat in sensuri diferite cu niste avioane supersonice,si au masurat dilatarea timpului.Pentru ei ca si pentru toti confratii lor, avem un singur raspuns: S-o mai faca odata ca sa vedem si noi. Si ar fi bine s-o faca aum,inainte de atestarea masurarii luminii dintr-o singura parte, si a efectului de deviere inertiala a luminii.Pentru ca acesti “ eroi” care cred ca si-au sacrifict onoarea , mintind pentru salvarea stiintei, in momentul cand vor simţii ca teoria se clatina,vor fi primii care vor arunca cu pietre in memoria savantului Einstein, respectand legea naturala a Javrekor.
Multi au spus ca bomba atomica,a fost realizata folosindu-se formula lui Einstein, E = m C2.. Gamov, spune ca afirmatia este falsa.Totusi, Einstein, recunoscut ca mare prsonalitate stiintifica,afost delegat de comunitatea stiintifica, sa-l convinga pe Presedintele Roosvelt, ca Nemtii pot realiza bomba.In ce priveste formula in sine, se porneste de la un asa zis defect de masa, care nu s-a dovedit experimental,si nu se stie daca se va putea dovedi.
Problema renuntarii la coceptele relativiste nu este asa de usoara,deoarece ea s-a introdus in foatre multe formule stiintifice.Cursul de electricitate de la Universitatea Berkely, pretindea ca fiecare formula sa fie analizata prin invariantul relativist.
Deocamdata efectul de masurare al luminii dintr-o sigura parte,si efectul de deviere inertiala a lminii, sunt in faza de ipoteza. Orice ipoteza poate fi confirmata sau respinsa. In cazul negativ, vom declara si noi ca altii, ca Einstein a avut dreptate, dar o vom spune cu dovezi, ceace inseamna ca cercetarea de atestare a avut succes.
Teoria Relativitatii, face parte din istorie, iar noi nu putem modifica istoria, cel mult o vom comenta dupa regulile zilei.
Pana atunci trebuie totus sa rezolvam problemele di chestionarul urmator, cu privire la viteza luminii. [ 6 ]

Viteza Luminii.
Intrebari de baza:
1. Viteza luminii s-a masurat prin metoda dus si intors, dela o oglinda indepartata.Stie cineva dece nu s-au facut experiente de masurare a vitezei luminii dintr-o singura parte?
2. Daca s-au facut de ce nu se publica rezultatul Depinde acest rezultat de unghiul facut de sensul vitezei luminii si si sensul vitezei observatoruli.
3. Daca avem doua puncte pe Pamant A si B,de lungime L[m]si in fiecare punct exista cate o camara TV si cate un computer sincronizat,care inregistreaza momentul cand lumina ajunge la camera,se va inregistra timpul de propagare intre cele doua puncte, amplasate pe directia vitezei Pamantuli E V . timpul de propagare a luminii va fi acelasi la rasaritul soarelui.ca si la apusul lui.? Daca razele soarelui de dimineata intra in punctul punctul A si strabat distanta L [A B ,] catre est, ce timp va rezulta ? Dar daca punctele A B se amplaseaza pe directia N S ce timp va rezulta?
4. Concret, timpul de propagare intre A si B, va fi:
- t = L / C [s], sau t1 = [L – ε] / C = L / [ C –V ] [s]
- t 2 = [ L –τ ] / C = L / [ C + V ] [s] si pentru care cazuri ?
6 In cazul cand timpul este diferit,mai putem aplica transformarile Lorentz.?
7 Daca puntele A B sunt amplasate pe directia N S iar prin punctul B trece linia vitezei Pamantului cu sensul spre E,va avea loc o deviatie inertiala a luminii catre Vest? Punctul B se va deplasa in timpul t,intr-un punct B’, iar lumina va ajunge in B, care este deplasat spre V cu distanta: X [m] = L / [ V /C ] [m]..
8 Daca de pe pamant vedem si masuram deplasarea inertiala a luminii,inseamna ca putem masura prin ea, viteza Pamantului, asa cum n-a reusit sa o faca experirnta lui Michelson.
9 Daca devierea inertiala a luminii este atestata,putem sa consideram Spatiul Absolut , clasic,si puten realiza dirijarea aparatelor spatiale fara vizibilitate.
10 Cred ca la cercurile de Fizica,studentii pot realiza aceste masuratori cu aparatura existenta.Cine vrea sa realizeze experienta poate apela la mine si-i voi prezenta niste inventii.
Astept sa fiu solicitat.
ing. Dumitru Vochescu din Craiova.

Efectul de deviere inerţială a luminii.
Efectul de deviere inerţială a luminii are aceasi sorginte cu măsurarea vitezei luminii dintr-o singura parte.Are insa avantajul că are o aplcatie in stiinta si tenica. O raza de lumina ce se propaga in spatiu, respecta toate legie luminii,: Se propaga cu viteza constanta C = 3.108 [ m/s]. Nu tine seama de viteza izvorului luminos.
Se propaga in linie dreapta
Dacă o raza de lumină ce se propaga intr-un spatiu inerţial,cade perpendicular pe pe o linie a spatiului ce se deplaseaza cu viteza V, fig. 4 vom putea pune in evidenta efectul de deviere inerţială..
Lumina va parcrge sptiul A -B ,de lungime L [m] intr-un timp t = L / C in acest timp spatiul s-a depasat in sensul luiV, cu o distanta X = V t = L V / C [m] iar punctele A B se muta in A’ B’. Acesta marime se poate vedea si măsura de catre observatorul din Spatiul A B . Spatiul X = B’ B [ m] se va numii deplasare inertială,si se va forma in spatiul invers vitezei V.Deplasarea se va măsura cu unitati de lungime [ m ] si va fi mai usor de măsurat decat creşterea vitezei luminii. Daca vom cosidera V = VR¬ = vteza de revolutie a terrei, V = 3 104 [ m/s ] iar L = 1000 [m] va reveni X = L 10 -4 [m]. = 10 -1 [m] = 100 [mm] daca vom lua V = V r = 3 10 2 [m] vom avea X = L 10 – 6 [ m] = 1 000 10 – 6 [m] = 10 – 3 [ m] = 1 mm.
Daca raza de lungime L va fi supusa unei reflexii intre nişte oglinzi paralele,fig.5, dupa n reflexii lungimea ei va devenii L’ = n L iar X’ = n X [m]
Acest avantaj, face posibila folosirea efectului de deviere inerţială,la măsurarea vitezei de zbor al aparatelor spatiale,si la dirijarea lor eficienta.
De retinut: L=10 [m] X = 1 [mm] pentru VR = 3 104 [m/s]
Trebuie avut in vedere ca raza de lumina , in timpul propagarii prin aer,va suferii si o delalasare laterala mecanica,datorita trecerii prin aer, care are coeficientul de refractie ceva mai mare ca spatiul vid.Aceasta deplasare este realizata in sensul vitezei terrei, se poate calcula cu precizie, si este mult mai mic decat deplasarea inerţială.
Dirijarea aparatelor spatiale cu senzori de lumină.
Dirijarea aparatelor spatiale cu senzori de lumină,se bazează pe masurarea vitezei luminii prinn efectul de deviere inerţială.Lumina işi păstreaza direcţia in spatiul considerat absolut, si orice miscare se raporteaza la ea.Toate mişcările sunt memorate in memoria computerului, şi sunt prelucrate pentru a servi la comanda motoarelor de actionare. In spatiul din aprpropierea terrei,viteza luminii si vitezele terrei devin repere de control faţa de viteza aparatului spaţial.Aceste repere ne permit să cunoaştem in orice moment poziţia geografica si altitudinea,din cunoasterea in fiecare moment, a valorilor vitezei de revoluţie si a vitezei de rotaţie.După ce aparatul a iesit din spaţiul de influenţă al terrei,se va raporta numai viteza proprie a aparatuluila pozitia fixa a spatiului absolut in care se menţine lumina.
In baza acestei ipoteze, am propus o inventie pentru dirijarea aparatelor spatiale.Cei de la OSIM, mi-au respins-o intrucât efectul de deviere inerţiala nu este atestat. Cum stiam ca tara noastra este inpinzita de de centre de implementare a inventiilor, si incubatoare deinventii,am apelat la un astfel de centru din Bucuresti, care apartinea chiar de OSIM.Le-am explicat ca experienta ar fi foarte simpla,cerandu-le sa mi spuna unde s-ar putea face, si ce conditiiar trebui sa indeplineasca pentru atestare. Am primit un raspuns clar, si concis; “ Nu stim, nu suntem obligati sa realizam machete.” [ 7 ]
Am apelat la facultatea de Fizica in vederea experientei [ 8 ]Domnul secretar stiintific al facultatii,, asrazi Decan, a facut un apel la niste cunoscuti,rugandu-i sa ia legatura cu mine daca sunt interesati.Unul singur ma contactat telefonic,care s-a aratat amabil, dar mi-a comunicat ca este foarte greu de facut experiente. Am cerut sa apeleze la studentii din cercurile de fizica,dar spune ca orice cercetare trebuie aprobată de conducere, si aceasta se obtine foarte greu. Intre noi fie vorba, eu nu cred ca “ ne scaldam chiar in aşa baltă birocratică.”
Am apelat si la ANCS, forul stiintific superior din Romania, cu intrebarea, “ cine mi poate spune ce sa fac.? “ [ 9 ] Am primirt raspunsul ca s-a apelat la 3 intreprinderi prestigioase din Romana,care-mi vor comunica opiniile cu privire la ipoteza mea. N-am primit nici-un raspuns, si sunt in mare dilema: – ori intreprinderile nu le-a raspuns nimic, si atunci nu mai sunt autoritate, ori lea raspuns dar dar nu au gasit de cuviinta sa ma anuntesi atunci e greu sa mai cred ceva.
Rămân in continuare in căutarea unui partener cu care să realizez cercetarea, să pot realiza dirijarea apatatelor spatiale, sau să pot dovedii miscarea terrei,respectiv sa dovedesc falsitatea conceptelor relativiste.
Cu privire la cercetari recente,Domnul prf. Tudor de la NIPNE; mi a trimis opinia Domnului SELIERI de la universitatea din Bari.care se incheie cu indemnul: EXPIMATI-VA LIBER OPINIA: [ 9 a ].
Pacat ca timpul trece repede, merg pe 80 de ani, si nu stiu daca voi avea noroc.sa realizez si inventiile. [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] [ 14 ]
Numai cine cauta , găseşte, numai cine incearcă reuşeşte.
ing. Dumitru VOCHESCU
Anexe: Completari si bibliografie
[ 1 ] Timpul
[ 2 ] Relativitatea Clasică şi Teoria Relativităţii
[ 3 ] Cu privire la rezultatul negativ al experientei lui Michelson
[ 4 ] Spatiul absolut. Zagyansky Yuly
[ 5 ] Istoria ultrascurta a Teoriei Relativitatii
[ 6 ] Intrebari despre viteza luminii
[ 7 ]Incubatorul de inventii:
[ 8 ] unibuc
[ 9 ] ANCS Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.
[ 9a ] SALIERI din Bari.
INVENŢII DE EPERIMENTAT
[ 10 ] Mişcarea balistică şi inerţială
[ 11 ] Devierea inerţială a luminii.
[ 12 ] Măsurarea unisens a vitezei luminii.
[ 13 ] Aparat de măsurare a vitezei.
[ 14 ] Măsurarea vitezelor terrei
10

.Aştept propuneri de colaborare.
ing. D .Vochescu

 

 

[L +ε] /C + [L – τ] / C  = L + L V /C  + L – L V / C ≠ [L / C – V ] + L / C + V]

 

L V/C = ε = τ   L / C = ε /V   

 

Publicatin revista “ Pasi spre Infinit” a Asociatiei Astronomice “ SIRIUS” – AAS .Nr. 17 din  2007

Director prof. Ioan Adam

 

 

 

 

VOCHESCU DUMITRU – CRAIOVA

Bd. Nicolae Titulescu, Bl. I 3;Ap.17

Tel. 0251-594127- E-mail: dvochescu@yahoo.com

 

CĂTRE

Ediţia XII-a a Colocviului Naţional de Fizică „Evrika-Cygnus” –

Bârlad 2006.

 

 

 

3.      Efectul de deviere laterală a luminii.

 

 

 

Instalaţia se referă la efectul de deviere laterală a luminii în spaţiul inerţial.

Un spaţiu inerţial 1, fig. l, se deplasează cu viteza V; nişte linii paralele 2 si 3 se deplasează data odată cu spaţiu, cu viteza V. Dintr-un punct 4, de pe lima 2, pleacă un glonţ, G cu viteza C*, perpendicular pe lima 3.Glontul are mişcare balistica, V l incluzând si viteza V a spaţiului. Glontul străbate distanta L într-un timp . In acest timp lima 3 s-a deplasat cu viteza V, pe o distanta X, astfel ca glontul va ajunge la lima 3 la aceiaşi diviziune cu care a plecat de la lima 2.

Spunem ca in cazul mişcării balistice nu exista efectul de deviere laterala.

Peste un punct 5 de pe lima 2, trece un meteorit M care se deplasează cu viteza C* către lima 3. In timpul t = L/C*, lima 3 se deplasează cu viteza V. meteoritul va ajunge la lima 3 intr-un punct 6, la o distanta ,  faţă de diviziunea de unde a plecat de la lima 2.

Spunem ca meteoritul a suferit o deplasare laterala la mişcarea în spaţiul inerţial 1. Deplasarea laterala este caracteristica mişcării inerţiale.

Printr-un punct 7,de pe lima 2, se lansează o raza de lumina R către lima 3. Raze se propaga in lime dreapta, cu viteza C si ajunge la lima 3 după un timp t = L/C . In acest timp lima 3 se deplasează cu viteza V pe distanta X = Vt = LV/C. Raza ajunge la lima 3 intr-un punct 8.

Spunem ca raza de lumina a suferit un efect de deplasare laterala in timpul deplasării in spaţial inerţial 1.

Un izvor lumină 23,fig.2 lansează o raza de lumina 24 către o oglinda

1 2, aşezată pe o masa 11. Raza suferă o reflexive 25 către o oglinda 13, aşezata pe o masa 10. Urmează un şir de reflexii, 26, 27, 28, 29 ,3,0 31, 32, 33,34 efectuate in nişte oglinzi„ 12,13,14,15,16,17,18,19,20,21. O raza reflectata 36, va ajunge pe un ecran mat, 35 unde formează un  punct 36. Datorita deplasării laterale X punctual luminos vaforma un cerc 36 pe ecranul 35. În timp de 24 de ore care se fotografiază odata cu indicaţiile unui cronometru 38.

Avantajele folosirii instalaţiei propuse este că demonstrază prin măsurare directă, sistemul inerţial de deplasare a luminii în spaţiul propus. Folosirea instalaţiei ne oferă posibilitatea de a demonstra mişcarea pământului prin experienţe de laborator, aşa cum a vrut să facă Michelson.

Cunoscând mărimea X a devierii laterale ne putem da seama de viteza cu care ne deplasăm, din aceasta derivând acceleraţia, deplasarea şi traiectoria mişcării. Mişcările Pamântului pot devenii puncte de reper ale mişcării. Viteza de revoluţie Vr care schimbă direcţia în 24 de ore, constituie un reper pentru meridian, iar viteza de rotaţie care variază cu latitudinea şi înălţimea constituie repere pentru poziţia momentană în spaţiu. Avem posibilitatea să determinăm: poziţia pe glob, direcţia, sensul, acceleraţia, viteza, altitudinea, planitatea, virajul, coborârea sau urcarea. Un singur aparat complex ne poate da toate datele de zbor şi toate comenzile de dirijare. Din această demonstraţie se va putea dezvolta o ramură performantă a construcţiei de urmărire şi dirijare a vehiculelor spaţiale, care va duce la o dirijare optimă.

 

 

 

 

Ing. D. Vochescu

 

Notă:

a)      Unele puncte din tema problemei inerţiale au fost brevetate, altele sunt înregistrate la OSIM

b)      Unele pot fi folosite ca material didactic

c)      La cerere se livrează documentaţia completă

d)      Aştept colaborare la un „Parc Ştiinţific şi Tehnologic”

e)      Este necesară o dezbatere pe tema Teoriei Relativităţii

 

 

 

3. Fig. Efect de deviere laterală

 

 

 

 

Cometariu:

Aceasta este cea mai simpla experienta pentru dovedirea devierii inertiale a luminii, folosind oglinzi mici, un ceas si un aparat foto, cu care memoram pata luminosa are se roteste in sensul rotirii vitezei de revolutie , dreapta,sus, staga, jos.

Directia principala a razei este la Sud sau la Nord, perpendicular pe vitez de Revolitie care se roteste la fel, dreapta, sus, stanga, jos.

In lucrarea Pluta,  alaturata, se mai dau niste exemple:

= cu o singura raza lunga intre niste varfuri de munti, cu o instalatie de oglinzi montate pe un vagon, folosind mai multe reflexii.

- anexat v-am trimis si instalatiile de masurare a vitezei luminii,folosite de Michelson si Fizeau, de care sa ne folosim adecvat.

 

 

 

  Demonstraţia efectului de deviere laterală a luminii.                             Lucrarea se referă la punerea in evidenţă a efectului de deviere laterală a luminii .care presupune concepţia de spaţiu absolut, newtonian.Necesitatea folosirii spatiului absolut se impune datorita Teoriei Relativitatii eisteiniene care a declarat fără dovezi clare , spaţiul relativist care nu respecta realitatea naturală fizică a spaţiului

.                                                             Intr-un cerc 31 cu raza de 500 [m], fig.31.se amplasează un stâlp 32 pe fetele căruia se montează niişte oglinzi plane, O1, O2, O3 si O4. cu h =2 [m] şi lătimea l = 1 [m] Se marcheaza cercul cu nişte semne corespunzând punctelor cardinale E. V. N. S.In punctul E se monteaza o platformă mobilă 32 pe care se amplasează o oglindă plană, O 5,  similara cu cele de pe stâlp.  Un laser 33’1, emite o rază de lumină ,  34 care se propagă către oglinda O1şi se reflectă inapoi la Oglinda O5 ca raza 35  formand un punct luminos 36.     Un laser 37 emite o raza de lumina 38, care se propaga catre oglinda O1,realizand un punct luminos 39 care se reflectă la oglinda O5.creind intre ele niste puncte de reflecţie 40,41,42,unde o oglindă mobilă O 6 , deviază raza către punctele; 42, 43,44.  fig 31. Punctul 44 reprezintă punctul de deviere al razei 42.Se amplasează punctele luminoase 36 si 44 ca să corespundă exact la linia de reper 45.de pe placuta 46. Mutăm platforma mobilă de la punctul E in punctul S.unde se produce efectul de deviere laterala.şi unde lumina se reflectă intre oglinzile O 2 si O5.Raza 35  are o lungime L = 2* 500 = 1000 [m], şi devierea va fi: d = L [ V / C ] [m] = 1000 . 10  ^-4  [m] = 0,1 [m] = 100 [mm].  Raza 37 – 44. are lungimea de 6 * 500 = 3000 [m]  deviera va fi : d = L 10 ^*4  = 3000  10^-4  = 3 . 10 ^-1 = 0,3 [m] = 300 [ mm]Diferenţa dintre cele doua puncte  este de 300 – 100 = 200 [mm]. Se poate nota diferenta razei 44 este d = L [ V/C ] = 300 [mm]                                       Aceasta repreznt confirmarea efectului de deviere laterală,şi aceasta inseamnă confirmarea SPAŢIULUI ABSOLUT ,Newtonian. In aceste condiţii, spaţiul relativist einsteinian nu mai poate fi considerat corect.Se infirma deci si conceptele e Dilatarea Timpului şi Contracţia Spaţiului. 

 

 

. 

Devierea unei raze de lumină la distanţa mare.

Un laser  47,fig. 32,  amplasat pe o stâncă mai inaltă,emite o raza de lumină 48, către un ecran 49.Ecranul este amplasat cu lungimea  pe directia E-V ,iar zaza de lumină vine de la N.Raza de lumină se va vedea deviată in sensul invers a viezei Pământului.Mişcarea de revoluţie VR, are mereu acelaşi sens faţă de soare.dar Pământul mai are o viteză de rotaţie cu sensul cotinuu catre E.Văzută la suprafaţa Pământului,viteza de revoluţie VR,işi schimbă in timp sensul faţa de sensul vitezei de rotatie Vr . Astfel, la ora 24⁰⁰ viteza VR  are acelaşi sens cu Vr, la ora 12⁰⁰ au sensuri contrare.La ora 18 ⁰⁰, viteza de revoluţie are sensul in sus, iar la ora   6 ⁰⁰sensul va fi in jos. Devierea luminii va fi vazuta in sensul contrar al vitezei de revolutie,Pe ecranul 49 sensul devierii laterale va fi: La ora 6⁰⁰  in sus,, la ora 12⁰⁰, spre V, la ora 18 in jos,, iar la ora 24⁰⁰ , spre E.

Semnul luminos de deviere inerţială a luminii,se inscrie pe un cerc cu raza X = L [V / C ] = L 10 ^-4 [m] La L = 10 [m] devierea X = 1 [mm] . Pentru ca cercul sa fie vizibil , raza x ar trebui sa aibă intre 1 – 5 [m] deci lungimea razei de lumina  L sa fie intre 10 – 50  [km] 

Aceasta reprezintă confirmarea efectului de deviere laterala,şi aceasta inseamnă confirmarea SPATIULUI ABSOLUT Newtonian. In aceste conditii, spaţiul relativist einsteinian nu mai poate fi considerat corect.Se infirma deci si conceptele de Dilatarea Timpului si Contractia Spatiului

VITEZA LUMINII SI MISTERUL TEORIEI RELATIVITATII.

“ in orice caz ,ramane ceva infinit de tulburator in sistemul einsteinian,” scria                                                              Charles Nordman, astronom la Observatorul din Paris. Acest sistem este admirabil de coerent, dar el se sprijina pe o concepţie particulară  asupra propagării luminii. Cum se poate inchipui că propagarea unei aceleiaşi raze de lumină este identică pentru un observator care fuge din fata ei, ca si pentru un altul care vine in intâmpinarea ei.? Dacă aceasta este cu putinţă, in orice caz este absolut de neinchipuit cu mentalitatea noastră ancestrală şi nu putem să ne inchipuim, oricâte sfoţări am face, mecanismul,natura acestei propagari.

S-o mărturisim: este aici un mister care ne scapă.Intreaga sinteză einsteiniană, oricât ar fi de coerentă,se sprijină pe un mister,exact ca şi religiile inspirate.”

 

 

Teoria Relativitatii s-a bazat pe o singura conceptie gresita,dar a formulat niste aberatii cu care stiinta s-a confruntat un secol intreg: Dilatarea timpului, Contractia spatiului, Relativitatea masei, Adunarea relativista a vitezelor, Echivalanta masei cu energia.particule cu masa de repaus zero, antimateria, si mecanica cuantica, cu principiu de incertitudine.Echivalenta dintre masa, energie si informatie.Oinfluenta deosebita asupra acestei ptrobleme, a avut-o noile concepte fizice din teoria stringurilor si teoria Haosului,care pretind ca nu exista materie olida, si totul din unde si vibratii.

Care este gresala teoriei relativitatii?.

Michelson care Voia sa dovedeasca miscare Pamantului prin metoe de laborator, intuia ca are dreptate, si avea de ce, asa ca arepetat experienta de peste 1000 de ori, a amplasat platforma pe un strat de mercur penrtu a o proteja de vibratii, a oprit circulatia in intregul oras, a repetat-o intr-un balon . A folosit insa o metoda de masurare a vitezei luminii. Sngura care exista la vremea lui,si care putea exita cu tehnica de atunci,petru care construise un aparat inbunatatit. Penru experienta lui, inventase un intrerferometru care-i poarta numele, si care era capabil a masoare lungimi foarte mici.Vom numii in continuare “ metoda du te vino” in care , pentru a putea masura viteza foarte mare a luminii,folosea o oglinda indepartata, de unde raza se intorcea felectata, si cadea pe o prisma rotitoare prevazuta cu 8 oglnzi folosind o viteza de rotatie foarte mare. Pricipial metoda era forte bine gandita, folosind o raza pe directia N S, si alta cae E. Pe directia de miscare a Pamantului. Daca drumul luminii se lungea, cele doua raze care intrau in telescopul aparatului,frezenau un defazaj care ducea la forarea unor franje de interferenta.Aceste franje nu au aprut coform planului, si s-a considerat ca experienta a avut rezultat negativ.

Care era cauza ?.

Masuratoarea vitezei luminii prin metoda “dus si intors”nu indica viteza reala a luminii ci media sa aritmetica.  ­L’ = [L 1 + L2 ] 2  care nu putea pune in evidenta alungirea drmului pe directia E.Prin aceasta rezulta ca drumul celor doua raze era egal n care caz defazajul nu apare si nici interferenta.Daca mai existau si alte cauze care deforma rezultatul nu le discutam acum.

Multi au incercat sa deslege misterul acestui rezultat negativ.S-a gasit unu Frtzgerald, care a spus ca bratul aparatului care se delasa in sensul mscarii Pamantului, s-a scurtat datorita lvirii cu vantul de eter.si asa cele doua brate au devenit egale.

Lorentz un fizician, bun matematician, a facut pe aceasta tema o lucrare de amuzament, realizand niste transformari, in are se arata, ca viteza luminii pe Pamant este constanta, asa cum a formulat-o Maxwel.si ca in toate conditiile pe spatii egale, vor rezulta tpi egali., fizic explicand aceasta prin concentrarea elecrtonilor in spatiul atomilor.

Intr-adevar Maxwel a enuntat formula vitezei luminii  C = L / [ ε₀ µ₀ ] ^½ _{= 3 10}⁸  [ m/s], dar s-a referit la sptiu in general . Intr-adevar in spatiu cosmic lumina se propaga cu viteza constanta C, si realizeaza in spatii egale  timpi egali in orice directie. Nu se referea insa la viteza luminii masurata pe Pamantul in miscare.

Einstein, a taiat nodul Goardian al discutiilor care nu se mai terminau,considerand ca era normal ca ca sa nu se poata demonstra miscarea Pamantului prin experiente de laborator, bazandu-se pe principiul relativitatii al lui Galilei , care afirma ca daca te afli pe o corabie in miscare ,si observi miscarea oamenilor, a mustelor si tantarilor , ca si apicaturilor de apa,este imposibil sa –ti dai seama daca dta pe loc sau se misca fata de apa cu viteza aconstanta.Timpul este acelasi pentru parcurgerea inei distante, indiferent in ce parte se miscau subiectii.

Eistein a emi ipoteza ca nu numai legle mecanicii se supun legii relativitatii ci si legile electromagetismulu si luminii si a luat ca bune transformarile lui Lorentz.

Asa a parut Teoria Relativitatiidatorita folosirii massurarii vitezei luminii prin metoda dute-vino, care masoara media aritmetiica. Culmea este ca in baza faimei Teoriei Relativitatii nu s-au maifacut masuratoriale vitezei luminii dintr-o singura parte,ceace a insemnat o mare pierdere. .

 

Trebuie sa aratam care era formula acestei miscari mecanice.

 

Sa luam niste date precise ale acestei miscari pe care am numit-o balistice.Viteza unui caine pe punte o notam cu C [ C de la caine.] C = 3 [m/s]  Privita de pe punte vedem ca daca merge spre pupa sau spre prova.va strabate lungimile in acelasi timp.Daca lungimea puntii este L = 12 [m]  t = L / C = !2 / 3 = 4 [s] Privta de pe mal, se vede si miscarea corabieiV = 1 [m/s], ia viteza cainelui  catre prova se va vedea C’ = C + V   Vitez cainelui catre pupa se va vedeaC” = C – V  La formula timpului se va avea in vedere viteza intro singura directie a corabiei.

Timpul in deplasarea catre prova va fi: t₁ = [L + L V/C ] / [C + V] = !2+ 12 [ 1/3] / 3 + 1  =       [12 + 4] / 4 = 16 / 4 = 4 [s]

Timpulde deplasare catre pupa vafi; t₂ = [ L – L [V / C] / [C –V]= [12 – 4] / 2 = 8/ 2 = 4 [s]

Observam ca  t₁ = t₂ = 4 [s]    Prin aceasta formula am realizat o conditie obligatorie in orice ecuatie de timp spatiu si viteza.: Ca vitezele sa aiba acelas referential.In acest caz, daca lom referinta vitezei fata eapa vom avea: catre prova C’ = C + V = 3 +1 = 4 [m/s]  iar L’ = 12 + 4 = 16 [m] t ₁ = !6 / 4 = 4 [s]

Catre pupa C” = C – V = 3-1 = 2 [m/s] iar L₂ = 12-4] = 8 [m] t ₂ = 8  / 2 = 4 [s] Aceasta este cauza pentru care in miscare balistica, timpul de parcurgere a unei dstante L este todeauna acelasi.Spatiul si viteza se compenseaza proportional.

 

 

 

Daca vom urmarii o cioara care zboara cu viteza de 3 [m/s] fata de pamant, peste o pluta care se deplaseaza cu vitez de 1 [m/s] vom avea urmatoarele relatii. Vitezele au acelasi referential: pamantul.Privita de pe cer,  zbor spre prova. C= 3[m/s]   V= 1 [m/s] L =L₁ + L V.C [m] = [12+4 ] = 16 [m]              t₁ = L₁  / C =  16 / 3 [s]

Zbor spre pupa. C= 3 [m/s]   V= 1[m/s]  L₂ = L – L V/C = 12 – 4 = 8 [m]  t₂ = L₂  /C = 8 / 3 [s]        t₁ >  t₂  16 /3  > 8 /.3 Observamca timpul in cursa cate prova este mai mare decat timpul catre pupa.

Privita de pe pluta. Zbor spre prova.

V= 0   C’ = C- V = 3-1 + 2 [m/s] L = 12 [m]  t ₁  = 12 / 2 = 6 [s]

In lucrarea mea “PLUTA”, pentru o intelegere mai usoara, am asimilat raza de lumina cu o ciara care zboara peste o pluta in miscare.Asimilarea este corecta intrucat nici viteza ciorii nu depinde de viteza Plutei,  nici viteza luminii nu depind de viteza PamantuluiViteza lor se patreaza constanta inertial indiferent daca Pluta sau Pamantul n-ar exista, sau s-ar deplasa in sensul vitezei luminii sau invers.

In mecanica clasica.

Vom analiza mai intai viteza ciorii in zbor peste Pluta.

Pluta se delaseaza intodeauna de la Pupa la Prova.

Viteza ciorii fata de pamant C = 3 [m/s]

Viteza plutei fata de pamant. V = 1 [m/s]  Folosim simbolul C pentru a-l deosebii de V

 

1. Cioara zboara dela pupa la prova.

L = !2 [ m] lungimea plutei.

C= 3 [m/s]

V = 1 ]m /s]

Metoda dintr-o singura parte.

L’ = [L + ε ] [m]   L /C = ε/v        ε =  L [ V / C ] = 12 [ 1 / 3  ] = 12 / 3 = 4 [m]

L’ = [L + ε ] = [12 +4 ] [m] = 16 [m]    t ₁ = L’ / C =  16 /3  [s]

2 . Cioara zboara de la prova la pupa.

L ‘’ = [L – τ]    τ = L [V / C] = 12 [ 1 / 3 } = 12 / 3 = 4 [m]

L “ =  12 – 4 = 8 [m]     t ₂ = 8/3 [s]

t₁ + t ₂ = 16/3+ 8/3 =  24 /3 = 8 [s]

Metoda  “ dute- vino”

t = [ t₁ + t₂ ]/ 2 = [16 /3  +8/ 3]  [s]   = 8 /2  = 4 [ s]

16/3  > 4 > 8/3

Se observa ca la miscarea dintr-o singura parte timpii sunt diferiti.16/3  ≠ 83 Un ceas amplasat la pupa nu este sincron cu cel de la prova,

Inschimb a miscaea dute-vino, timpii sunt egali 4 = 4 . Cassurile de la pupa si prova sunt sincrone.

Viteza ciorii fata de pluta. Viteza ciorii fata de pamant C = 3  [m/s]

Viteza plutei fata d Pamant                                             V= 1 [m/s]

Viteza  ciori fata de pluta.

L = 12 [m]                                             C’ = C – V = 3 -1 =2 [m/s]

Sensul de la pupa la porova.

t ₁ = L /C’ = 12 / 2 =  6 [s]

Sensul de la prova la pupa.

Viteza ciorii fata de pluta. C” = C + V = 3 + 1 = 4 [m/s]

Lungime   pluta = 12 [m]

t ₂  = 12 / 4 = 3 [s]

[t₁ + t ₂]/2  = [6 + 3] /2=  9/2 = 4,5   [s]

In miscarea dintr-o parte, rezulta aceleasi marimi ale timpilorsi cand o vedem din aer si cand o vedem de pe pluta.

Pri metoda dute-vio :

Viteza vazuta de pe pluta este 9 / 2 = 4,5 [ m/s]fie ca zborul se face dela pupa su prova. Marimile vazute de pe pluta sunt identice cu cele vazute din aer, iar ceasurile dela pupa sau prova ,dupa aceasta citire grasita ar putea fi considerate sincrone.

Cursa catre tribord sau babord, Are acelesi viteze si lungimi ca si atuni cand sut privite din aer, V = 3 [m/s]  iar L = !2 [m]       t = C/ V = 12/3 = 4 [s]  In acest caz apare si un efect de deviere inertiala, fata de punctul de plecare a luminii si punctul de sosire.Devierea inertiala are loc datorita vitezei plutei si se noteaza Ld = L [V/C] [m]

 

II Lumina se propaga e la A la B  pe distanta L.

L = L

C  3 10 ⁸ [m/s]

V _{R = 3 10} ⁴ [ m/s]

Prin metoda dintr-o sigura parte, vom avea urmatorii parametri:Vazuta din cer,viteza luminii C = 3 10 ⁸  [ m/s]

V­_R­ = 3 10⁴ [m/s]

L’ =L + ε  ]       ε = L [ V / C ] = L 10 ^-4  [m]  L’ =[ L + L 10^-4] [m]

t ₁  = L’ / C

_{CandliminasepropagadelaBlaA. sefoloseteformulat 2} = { L – τ ] /C , unde τ = L [V / C+ V]=  _{L 10} ^-4  

 

t₂ = L – τ ] / C [s]

Se observa ca lumina are timpi diferitii catre cele doua sensuri, si pe baza lui ceasul mecanicului dintr-un tren in miscare nu poate fi sincron cu ceasul conductorului.

Masurate prin medoda dute-vino, in care se scoate in evidenta media aritmetica ele au fost considerate sincrone de catre autorii Teoriei Relativitatii.

Prin aceasta am demonstrat ca metoda dute-vino,folosita nu era corecta, deci afirmatia ca pe cele doua directii timpii ar f egali este gresita.Daca aceasta formula este gresita putem afirma ca si teoria relativitatii este gresita . In acest caz, este necesar sa realizam niste experiente care sa atesteze aceasta ipoteza.

Contestarea Teoriei Relativtatii, ne intoarce la spatiul absolut Newtonian., care se poate pune in evidenta efectul de deviere inertiala a luminii,prin care putem dirija navele spatiale. Inventiile cre incearca sa foloseasca aceste efecte, sunt respinse deoarece nu folosesc legi adoptate de comunitatea academica. Asa a fost respinsa o inventie a mea de dirijare a aparatelor spatiale cu traductori optici.

Am intocmit o lucrare numita “PLUTA”, prin care in care demonstrez ca legile mecanicii si luminii , se comporta identic din punct de vedre al vitezei, am mai introdusla Osim, 4 inventii , ca material didactic. pentru intelegera acestor legi.

1 . Aparat demonstrativ pentru urmarirea miscarii balistice si inertiale. Prin care se dovedeste ca masurarea vitezei dintr-o singura parte este corecta si pune in evienta efectul mecanic de deviere inertiala.

2. Aparat pentru demonstrarea efectului de deviere inertiala aluminii.

3. Aparat de masurarea dintr-o singura parte, a luminii si electricitatii.

4 Aparat de masurare a vitezei mecanice prin efectul de devire inertiala aluminii.

Am apelat la ANCS, care mi-a promis ca ma va ajuta dar nu s-a miscat nimic. Am apelat la SRF , dra m-au indrumat catre ueficsdi. Eu am lucrat in cercetare si proiectare in domeniul automatizarii energetice, si am proiectare modulata asistata de calculator. Acum sunt pensionar dar am avut noroc de snatatesi am trecut de 80 de ani. Mereu am crzut ca voi reusi sa realizez niste experiente fundamentale, Mai a putin de trait dar sper sa conving pe cineva sa colaboreze cu mine. In timp de 20 de ani am gasit teoretic multe soltii tehnice dar fara experiente nu au nic-o valoare. Am propus o noua lege a inovarii,prin care sa se stimuleze diviziunea muncii in inovare,iar cei care ajuta la aplicare sa fie rasplatiti din veniturile aduse. Universitatile au un tezaur stiintific care folosit cum trebuie in inovare ar devenii rentabile.Colaboratorii trebuie sa se ofere fara ordin, caci poezia si inovarea nu se face din ordin. Eu as fi dispus sa pun la dispozitia publica, ideile mele, fie sa le cesionez universitatii care preia cercetarea, sau alta forma de colaborare, iar aceasta forma sa antrneze masele de studenti, spre beneficiul lor, al facultatii si al tarii.  Nu trebuie sa se mai admita folosirea unor patente pentru bocarea aplicari lor in vederea mentinerii unor tehnologii invechite,

Nu trebuie sa mai sa mai fie respinse inovatiile absolut noi,care aplica concepte necunoscute, care nu sunt aprobate de comunitatea stiintifica. Concepele pot fi invechite asacum s-a demonstrat in cazul lui Einstein. Chiar daca autorul considera ideia lui perpeteum mobile, trebuie aprobat cu conditia sa poata fi realizat.

Nu numai solutiile tehnice pot fi inovative ci ci orice disciplina umanista sau artistica. Tot ce este folositor omului trebuie inovat.Dau mai jos cateva solutii gandite de mine.

Liftul spatial, care poate inalta parapantele, sustine aparatura de cerctari meteo, ridica –fara rachete- iodura de argint pentru insamantarea norilor de grindina,  si altele.

Dirijarea electromagnetica a ionolor in solutii.

Curatirea stupilor de acarieni fara chimicale.

Mustul si vinul praf., inclusiv din fructele de padure.

Centrale eoliene de mare putere.

Termoficarea pe baza caldurii din turbinele de condensatie.

Salba de lacuri de acumulare a apei potabile atat de necesara oraselor si satelor, care ar creia locuri de munca, Inchidera Cheilor.pentru aumulrea apei.

Centrale pe bazade maree si valuri.

Orase noi construite dn module prefabricate, in care retelele de cabluri, apa, gaz, etc, nu mai trebuie ingropate se dezropate, soselele sa aiba in subteran garaje pentru localnici ,locatii de garare la suprafata pntru turisti sau cei in tranzit. Valoarea unui apartament ar fi de 10 ori mai mica.

Magistrala europeana Dunare-Rin, cu transport pe apa, feroviara si autostrada, modulata,complet automatizata si electrificata,  in cre transportul marfurilor si calatorilor ar fi de 10 ori mai ieftin.

Reactor nuclear cu confinare inertiala, pentru producerea e energie nepoluanta si inepuizabila.

Aerostat gigant , umplut cu heliu, si alimentat cu energie solara.

Nava cosmica alimentata cu energie solara, fara limite de timp sau spatiu.

Cresterea animalelor si pasarilor in regim semisalbatic, incluzand si ferme de dropii, carstei. potarnichii, cocosi de munte, mistreti sau zimbrii.

Folosirea  micorizarii  si altoirrea adativa, a pomilor si copacilor, si cultura dirijata a Craitelor, [ Amanita Cezarea. ]

Cercetarea arheologica,nedistructiva a pesterilor, a temeliilor vecilor manastiri, a atcombelor din orase pentru gasirea tezaurului lui decebal,cu care am putea cumpara pamantul, si a documenteor din lmba daca  din timpul regatului si din timpul crstinarii.

Magistrala Olteana, dintrebazinele hidrograice ale Oltuli si Jiului,de la Sucidava la Sarmisegetusa, de la Cetate la Romula , pana la Caracal, continuund pe Drumul Muierii pana la Craiova, continuuna pe Dealul Muierii pana la Pestera muierilor si Polovraci, continuund la Poiana Muierii si soseua transalpina.

Descoperirea academiei Zamolxiene de la Craiova,scoala IO care adat pe Basarabii decalecatori, si s-a mentinut prin Banii Craiovei.

Descopertarea in Marea Neagra,litoralul ingropat al fostului Lac Getic,cu apa dulce, unde s-a desvoltat prima civilizatie Agricola,unde a trait Regina Vesta, stapana Vestalelor si Amazoanelor care a scris Legile Belagine in limba primordiala antedeluviana din care prin filiera dacica a aparut limba romaneasca.

Descoperirea prin mijloacebibliografice a a cartilor Zamolxiene si mai ales Cosmographia lui Aeticus, a facut ocolul pamantului, insotit de 100 de epoti daci.

Nu voi avea timp sa ma ocup de toate cate am gandit o viata, dar sper sa apuc sa realizez cateva. Voi trece toate aceste cugetari, intr-un blog care sa poata fi citit si dupa ce eu nam sa mai fiu.Celor care vor sa ma contacteze acum le stau la dispozitie ori cand.

Cu deosebita stima

ing. Dumitru VOCHESCU

[L +ε] /C + [L – τ] / C
= L + L V /C + L – L V / C
≠ [L / C – V ] + L / C + V]
L V/C = ε = τ L / C = ε /V

Misterul TEORIEI RELATIVITĂŢII.
REZUMAT
Teoria Relativităţii a rezultat dintr-o eroare. Eroarea măsurării vitezei luminii prin metoda “ dute- vino” . Michelson in faimoasa lui experienţă de evidenţiere a mişcării Pământului a intuit foarte bine, şi a crezut in ipoteza lui , repetandu o de 1000 de ori, dar mijloacele stiinţifice nu erau pregatite pentru această relizare revoluţionară.El a folosit metoda măsurării vitezei luminii prin metoda “ dus şi intors” singura care exista şi la care a contribuit in mod deosebit. Lorentz prin lucrarea sa de amuzament a vrut să demonstreze că matematica poate imbrăca in straie colorate o ideie , oricat de aberantă ar fii , precum ipoteza lui Fritzgerald că braţul aparatului lui Michelson s-a contractat prin lovirea cu vântul de eter.
Einstein cunoştea principiul relativiţii formulat de Galilei, care spunea că urmarind mişcărle mecanice din laboratorul de sub puntea unei corăbii , nu-ţi poţi da seama dacă corabia este oprită sau se misca cu viteza constanta. In baza acestui principiu, Einstein a fost sceptic in privinta reusitei experientei lui Michelson.Cand experienta a esuat, Einstein a considerat ca era normal sa se intample asa, si a fost convisns ca rezultatul negativ al experietei, repetate cu atata stoicism, se datoreste principiului relativitatii.Iata de ce a considerat normal ca si lumina sa se supuna acelorasi legi, ca si mecanica. Asa a introdus si fenmenele electrice. magnetice si lumnoase in categoria relativista, si a considerat laboratorul lui Galilei ca model al “spatiului inertial”. Trebuie remarcat ca disputa privind cauza rezultatului negatv al experientei lui Michelson nu se mai termina, Einstein s-a hotarat sa dea o solutie ingenioasa precum Alaxandru Macedon, la cucerirea Egiptului, cand i s-a adus sa dezlege un nod farte complicat, Nodul Guardian. Alexandru l-a taiat cu sabia , cea ce le-a placut egiptenilor si l-au primit ca imparat conform unei profetii .
In continuare voi explica pe scurt ce insamna “ Legile Miscarii” si “ Legile masurarii vitezei luminii “ Asa cum le-am formulat in lucraea mea “ PLUTA”
Pe o pluta exista doua feluri de miscare:
Unele care au miscare proprie dar insusesc si miscarea plutei. le –am numit balistice Altele care au numai numai miscare proprie le am numit inertiale..
Pentru o urmarire mai clara si usoara vom nota miscarea proprie cu ‘C’ iar miscarea plutei cu “V”, cursele de la pupa la prova cu “dus” si cele de la prova la pupa “intors” si facem notatii concrete cu numere intregi si mici. L = 12 [m] lungimea Plutei, C = 3 [m/s] viteza proprie si V = 1 [m/s] viteza plutei. Un catel care aleaga pe punte . dus si intors,- balistic- va avea formula:
t1= L + LV /C+ V = {12 + 12 [1/3] }/ [3 + 1]= [12 + 4] / 4 = 4 [s]
t 2 = {L – L [ V /C] } / [C – V] = 12 – 4 / 2 = 4[s]
O sanie cra aluneca peste pluta,fara frecare- inertial- va avea formula :
t’ 1 = L + L[V / C] / C {12 + 12 [1 / 3] }/ 3 = [12 + 4 ] / 3= 16 / 3 [s]
t ‘2 = L- L {V /C] / C = { 12 – 12 [1 / 3] }/ 3 = [12-4 ] /3 = 8 / 3 [s]
Se observa ca in miscarea balistica, t1 = t 2 iar in miscarea inertiala t ‘1 ≠ t ‘2
In schimb viteaza medie a miscarii balistice este egala cu viteza medie a miscarii inertiale.
t1 + t2 = t’1 + t’2
4 + 4 = 16 /3 + 8 / 3 8 = 24 /3

Intrucat la miscarea inertiala exista termeni diferiti pentru dus si intors, ei nu pot fi calculati prin metoda “dus si intors” care ne da numai media aritmetica : [t +t ]¬ / 2 si va trebui sa folosim medoda “ dintr-o singura parte” fie la dus fie la intors.
Lumina se propaga fata de Pamant, precum o cioara fata de pluta, purtand intodeauna numai viteza proprie C.Iata de ce pentru a avea un rezultat corect, viteza luminii trebuie masurata dintr-o singura parte. Folosirea masurarii vitezei luminii prin metoda “ dute- vino” nu este corecta, deci aplicarea ei in Teoria Relativitatii este o eroare. Ceace aveam de demonstrat.
Vom da ca exemplu articolul lui Einstein despre sincronizarea ceasurilor dintr-un tren in miscare, unde s-a folosit metoda “ dute-vino” t = [t1 + t 2 ] /2 in care t 1 = t2 . Daca ceasul mecanicului si al conductorului, se fixeaza atunci cand ajunge lumina la ele, vor fi considerate gresit ca fiind sincrone. Flosind metoda “ dintr-o singura parte, t 1 ≠ t 2 deci ceasurile nu sunt sincrone.
Se impune deci sa realizam masurarea vitezei luminii dintr-o singura parte, care va da rezultatul cautat.
Propun niste experiete care sa dovedeasca adevarul.
Cauza rezultatului negativ al experientei lui Michelson, este folosirea viezeei luminii “dus si intors” de acea cele doua drumuri ale luminii apareau egale si interferenta nu se producea. Interferometrul nu era adecvat pentru aceasa experienta. In schimb efectilui de devire inertiala se poate realiza in mai multe feluri.
Iata cum o singura eroare , folosind masurarea vitezei luminii prin metoda dute-vino, a dus la desvoltarea Teoriei Relativitatii,a bulversat un secol lumea fizicii. Cat timp a fost folosita ca sofism pentru pentru cercuri de fizica si simpozioane, era interesanta. Cand insa aceste concepte ajung pe mana unor oameni care care decid soarta stiinrei si tehnologiei, si o aplica ca pe o dogma,poate devenii o frana pentru progresul societatii.
Iata cateva exemple de care m-am lovit personal.
In 1999 am depus la osim o cerere de brevet de inventie, care pripunea dirijarea aparatelor spatialrcu ajutorul traductorilor optici. Ea facea posibila demonstrarea miscarii Pamanului ,asa cum a vrut sa faca Michelson.Inventia a fost respinsa si tehnica a fost privata de de aceasta tehnologie.
In anul 2006 am propus patru cbi care formau oboectul unor materiale didactice demonstrative;
Una se referee la legile mecanicii, ca principiul relativitatii clasice nu este infailibil.
Una se referea la viteza luminii, prin care se arata existenta efectului de deviere inertiala care putea duce la dirijare aparatelor spatiale, dar si revenirea la principiul spatiului absolut.
Alta se refera la masurarea luminii si undelor electromagnetice prin metoda dintr-o singura parte.
Alta era un aparat concret de duirijare a aparatelur spatiale.
Dupa atitudine acestui for urmeaza sa fie respinse.
Se impune renuntarea in practica inovativa a folosirii unor concepte care ar putea sa fie invechite si sa se realizeze pe cat posibil experimentarea fiecarei propuneri.
Cu deosebita stima ing. Dumitru VOCHESCU

LEGE PENTRU VALORIFICAREA APEI DIN ROMANIA
Reritoriul romanesc a fost inzestrat cu apa potabilacare este datatoare de viata. Din pacate in ultima vreme am spurcat acest izvor al vietii prin poluarea chimica.Norocul nostru este ca au mai ramas locuri unde poluarea nu a ajuns, dar aceasta apa nu ajunge in paharele noastre. Orasele si satele noastre duc lipsa de apa potabila . Eforturile de tratare a apei au ramas fara succes.Se ascunde acest efect pentru-ca nu se gasea alta cale.Acum cand stim ca avem o solutie,trebuie realizata imediat cu seriozitate analiza apei cosumate de Romani,fie ca ea vine de la robinet sau din fantana proprie.Oamenii au dreptul sa stie ce contine aceasta apa, cum s-a ajuns aici, si mai ales ce pericole ne pandesc in viitor.
Unii analisti spun ca nu sunt bani pentru investitii, altii ca nu ezista resurse de apa. Falsa problema.
Trebuie estimat de cata apa de baut au nevoie oamenii si animalele si de cata apa industriala au nevoie romanii, pentru spalare , irigatii sau producerea energiei. Remarc ca raurile de munte mai au inca apa potabila .
Cel mai mare rau ar fi daca in numele globarizarii vor pune unii mana pe resursele noastre de apa, si ne vor lasa sa bem apa poluata.Iata de ce regia de apa trebuie sa ramana nationala.
Surplusul poate fi valorificat la export pentru-ca apa curata se vinde mai bine ca painea calda.
Izvoarele de apa mineralavor fi colectate total in bazine de unde se distribuie instalatiilor de imbuteliere si vanzare. Pretul de vanzare cu amanuntul va fi aprobat de parlament de parlament iar falsificarea apei va fi pedepsita sever.Nu trebuie sa platim bir pentru apa care-o bem.
Apa este de trei categorii: – Apa potabila de izvor, Apa pluviala nepoluata chimic. Si apa poluata care se va folosi numai industrial.Prin inchiderea chilor montane se vor crea rezervoare uriase de apa potabila.La poalele muntilor carpatise va amenaja o salba de lacuri mari cu comunicare intre eledin care se va alimenta reteaua de almentare nationala cu apa potabila.
Alte doua salbe, una la poalele muntilor si alta la poalele regiunii dealurilr.vor capta apa mai putin potabila a surplusului de apaale raurilor . Ea va fi distribuita in reteaua nationala de apa industrialasi va fi folosita la spalat, la irigat, si la centralele hidraulice energetice.
Pentru estimarea posibilitatilor naturale de de creare a lacurilor de acumulare,poate fi folosita munca studentilor si elevilor,dupa exemplul profesorului DORIN PAVEL.in cadrul retelei hidrografice a Romaniei.
Banii castigati din aceasta munca va contrubui la cresterea nivelului lor de trai,le va da posibilitatea sa-si achizitioneze carti si aparatura de specialitate si le va da satisfactia unei munci utilecare va contribui la desvoltatrea tarii noastreunde in viitor vor lucra ca specialisti.Finantarea investitiei nu este o problema deoarece investitia este sigur rentabila Investitia va va crea locuri de munca bine platite astfel incat multi din cei plecati se vor intoarce acasa.
Vom avea apa potabila si locuri de munca.
Asa sa ne ajute Dumnezeu
ing. Dumitru VOCHESCU